Punctul de vedere al comunității păgâne cu privire la Strategia Națională pentru Tineret 2021 – 2026 propusă nouă de Ministerul Tineretului și Sportului

SCURT ISTORIC

In toamna anului 2018 am fost la București in Complexul Cultural Sportiv Tei pentru a participa alături de alte 100 de organizații la scrierea Strategiei Naționale de Tineret pentru perioada 2021-2026, răspunzând astfel pozitiv la apelul inaintat nouă de Ministerul Tineretului și Sportului.

Mai apoi au urmat sesiuni de consultare cu tinerii pentru perfecționarea strategiei, in aprilie 2019, decembrie 2018, februarie 2020. In cadrul tuturor sesiunilor de lucru am dat glas celor spuse de comunitatea politeistă din România, ca unic garant al acesteia și am susținut cultura precreștină și politice de incluziune socială, atât de necesare intr-o societate ce iși uită istoria și are tendințe de a agresa minoritățile.

Azi, 11 iulie 2020, din cauza epidemiei de Sars-Cov-19 de pe teritoriul României, sesiunea de lucru s-a mutat pe Formularele de Consultare de la Google și Zoom.

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE TINERET. CE CREDEM NOI CĂ E IMPORTANT?

Pentru comunitatea politeistă din România și implicit și pentru noi e importantă cultura și integrarea acestei comunități, fapt pentru care linia noastră de lucru s-a menținut in acest sens.

Prin oglindă relevanța obiectivelor specifice actuale și a domeniilor de intervenție din SNDPT 2015-2020, pentru perioada post 2021-2026 a fost discutată și modificată pentru a asigura o continuitate față de strategia și obiectivele neterminate incă, cât și formarea unor noi domenii de acțiune.

Cele două domenii sunt:

  1. Cultură și educație non-formală
  2. Politici de incluziune sociala a grupurilor de risc, minoritare si vulnerabile

Propunerile noastre pentru sectorul Cultură și educație non-formală

Propunerile noastre cu privire la acest sector pot fi enunțate prin aceste subpuncte, ce credem că trebuie transpuse de executivul actual și urmașii acestora. Acestea sunt:

  1. Facilitarea accesului tinerilor la consum de cultură şi creaţie culturală de calitate; 
  2. Îmbunătăţirea finanţării activităţilor culturale.

Propunerile noastre pentru Politici de incluziune sociala a grupurilor de risc, minoritare si vulnerabile

In mod similar propunerile noastre cu privire la acest sector pot fi enunțate prin aceste subpuncte, ce credem că trebuie transpuse de executivul actual și urmașii acestora. Acestea sunt:

  1. Promovarea unor măsuri incluzive adresate tinerilor în vederea facilitării accesului acestora pe piața formală de muncă
  2. Direcţionarea educaţiei non-formale spre reintegrarea socială a tinerilor excluși social, asigurarea menţinerii sau restabilirii accesului la educaţia formală în paralel cu o reală promovare a învăţării non-formale și informale și a recunoașterii competenţelor dobândite
  3. Promovarea accesului egal la sănătate al tinerilor și menţinerea accesului gratuit la unpachet de servicii medicale de bază, precum și îmbunătăţirea calităţii actului medical de care beneficiază copiii și tinerii în dificultate
  4. Încurajarea „vocii” și împuternicirea comunităţilor sărace locuite masiv de copii și tineri și a categoriilor de tineri excluse social 
  5. Relansarea politicilor de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale în România cu accent pe tineri și copii pentru a reduce deficitele pe toate dimensiunile vieţii, acumulate în stadiile iniţiale ale vieţii, deficite care sunt de așteptat să marcheze negativ tot parcursul ulterior al indivizilor și să devină mult mai dificil de recuperat
  6. Conceperea unor noi programe de construire sau amenajare de locuinţe sociale, care să permită implementarea prevederilor legale care îndreptăţesc tinerii defavorizaţi la o locuinţă
  7. Elaborarea și implementarea în parteneriat cu toate instituţiile responsabile din toate sectoarele a unor măsuri de suport special pentru grupurile de tineri vulnerabile social 
  8. Creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii, sub toate aspectele ei, sociale, educaţionale, culturale, economice, de sănătate
  9. Îmbunătăţirea sistemului de atestare şi recunoaştere publică a activităţii de voluntariat

Față de cele propuse am considerat integrarea unui nou punct/direcție de activitate pentru asigurarea unuie integrari mai complete și explicite pentru comunitatea noastră și asociați.


Așa cum Aristotel spunea că educația formează personalitatea considerăm că:

Promovarea prin intermediul educației și a unor politici instituționale a unor măsuri de sprijin in sensul creșterii gradului de incluziune socială a categoriilor discriminate social (minorități cultural-religioase de tip politeist, minorități sexuale, minorități etnice, minorități rasiale, minorități lingvistice, etc)

este importantă pentru a putea vorbi de o integrare completă a acestei comunități.


Analiza SWOT a activităților noastre in perioada COVID-19, cerută de MTS in linii mari

Impactul, atât pe termen scurt cât și pe termen lung asupra situației tinerilor, reflectată în aspecte economice, sociale, piața muncii, al crizei COVID-19 este încă dificil de evaluat de către reprezentanții statului român dar, cu siguranță, va modifica în multe moduri viața tinerilor și felul în care se vor raporta la ea. Este necesară, de aceea, o cooperare și o coordonare a instituțiilor, organizații, autorități, atât guvernamentale cât și neguvernamentale, pentru a creiona împreună o viziune integrată și durabilă. 

Pe cei din Ministerul Tineretului și Sportului ii interesează identificarea principalelor Puncte tari/Puncte slabe/Oportunități/Riscuri privind activitatea de tineret în perioada post 2020.

Pornind de la această realitate am raportat cu privire la cele sus-menționate următoarele:

PUNCTE FORTE

In această perioada, Asociația noastră a fost forțată să iși adapteze și orienteze activitățile in online și să iși reducă costurilor aferente dezvoltării acesteia.

PUNCTE SLABE

Totuși, dezvoltarea activităților in online a dus la o lipsa a contactului fizic și a socializării fizice, putând duce la carențe de dezvoltare a unor legături puternice intre beneficiar (voluntarul) și facilitator (ex. ONG, instituțiile statului etc).

RISCURI

Riscul asumat față de care trebuie să găsim metode de a il minimaliza până spre al depăși este pierderea contactului dintre facilitatori și beneficiari prin lipsa de mijloace de comunicare și coordonare la distanță sau lipsa unor elemente minime de cunoaștere și disponibilitate față de utilizarea acestor mijloace.

OPORTUNITĂȚILE ȘI SOLUȚIA NOASTRĂ PROPUSĂ

Este cât se poate de clar că voluntariatul e bazat pe socializare și elementul principal e conectarea cu oamenii offline, petrecutul de timp alături de acesta, fapt pentru care se impune dezvoltarea unui cadru legal special prin care activitățile de voluntariat să poată fi desfășurate in condiții igienico-sanitare pentru a promova formarea și menținerea unor legături puternice dintre facilitator și beneficiar, cât și pentru a se putea coordona activitatea intreprinsă intr-un mod mai constructiv.

Publicat de Olteanu Cosmin

Cosmin Olteanu (in Romanian: Cosmin Olteanu, born August 25, 2000, Onesti, Bacau, Romania) is currently the founding president of the Association THE NEW PAGAN DAWN declared on June 24, 2016, involved in social, political, cultural and reform work.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: